Tratamentele la fasole impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Fasole Phaseouls vulgaris

Fasolea de gradina-Phaseolus vulgaris 

Este o planta leguminoasa agatatoare, anuala, care este originara din America Centrala si de Sud unde triburile de azteci o cultivau din vremurile stravechi. Se cultiva pentru pastaile tinere, inainte de formarea semintelor, care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si in industria conservelor.

Este o importanta sursa de proteine, vitamine (A, B6, C, K), calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu. Fasolea de gradina este o planta anuala, erbacee, termofila. In cultura se disting doua convarietati: convarietatea nanus, cuprizand plante cu cresterea determinata si convarietatea vulgaris, cu plante a caror crestere este nedeterminata.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

1.Mozaicul comun al fasolei- Bean common mosaic virus

Mozaicul comun al fasolei Bean common mosaic virus fasole

Simptome:

  • Manifestarea bolii diferă în funcţie de momentul infecţiei, soiul cultivat, tulpina de virus si condiţiile de mediu.
  • La atac slab apar numai pete de decolorare verzi-gălbui care, alternând cu ţesut de culoare verde, dau limbului un aspect mozaicat.
  • Simptomele mai grave constau în încreţirea, îngustarea si deformarea frunzelor, reducerea porţiunilor rămase verzi izolat sau în benzi de-a lungul nervurilor.
  • Plantele provenite din samânţa infectată sunt clorozate, rămân mici, formează păstăi puţine, deformate, de dimensiuni reduse.
  • Pe păstăi, uneori, apar pete verzi-închis sau pete verzi pe fond clorotic.
  • La temeperaturi sub 18oC si peste 30oC simptomele bolii sunt mascate.
  • Soiurile hipersensibile la temperaturi ridicate (peste 30oC), reacţionează prin necroze generalizate, situate mai ales pe rădăcini si la baza tulpinii, precum si pe nervuri.
  • Fenomenul atrage, după sine ofilirea bruscă a plantelor, datorită necrozării vaselor conducătoare.

Metode de prevenire si combatere:

  • Se recomanda folosirea de samânta din soiuri rezistente, obtinuta din culturi semincere, a caror izolare spatiala trebuie sa fie de minim 500 m fata de alte culturi de fasole, sau de mazariche, bob si gladiole care fac parte din cercul de plante gazda ale virusului.
  • Culturile semincere vor fi protejate împotriva afidelor si vor fi curatate de plantele virotice înca de la manifestarea primelor simptome.

 

2. Mozaicul galben al fasolei – Bean yellow mosaic virus

Mozaicul galben al fasolei – Bean yellow mosaic virus fasole

Simptome:

  • Frunzele infectate prezinta pete mici, galbene, circulare, care se extind si contrasteaza cu zonele verzi sanatoase.
  • La soiurile sensibile, zonele îngalbenite cuprind în întregime frunzele, simptom urmat de uscarea si caderea acestora si de necroza vârfului de cretere.
  • Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile ridicate, ele accentuându-se
    catre toamna.
  • Plantele ramân mici, cu tulpini puternic ramificate, cu flori patate (la cele colorate) ce formeaza pastai mici, cu boabe putine, care se coc târziu, productia fiind cu 40-45 % mai mica decât la plantele sanatoase.

Metode de prevenire si combatere:

  • La amplasarea culturilor de fasole trebuie sa se tina cont de plantele gazda în care virusul se poate gasi
  • Semanatul trebuie sa se faca timpuriu, pentru a evita curba maxima de zbor a afidelor ce transmit virusul.
  • Se va folosi numai samânta din soiuri rezistente.

BACTERIOZE:

1. Arsura comuna a fasolei – Xanthomomas campestris pv. phaseoli

Arsura comuna a fasolei Xanthomomas campestris pv. phaseoli fasole

Simptome:

  • Boala se manifestă pe toate organele aeriene.
  • Primele simptome apar pe cotiledoane, prin pete mici, mai mult sau mai puţin circulare, galbene-brune, adâncite, cu exsudat la suprafaţă pe vreme umedă.
  • Pe funze, în cursul lunii iunie, de obicei în timpul înfloritului, apar pe ambele feţe pete colţuroase, translucide, hidrozate, verzi-gălbui, cu exsudat pe faţa inferioară a limbului.
  • Petele se extind ocupând porţiuni mari, ţesuturile atacate se brunifică, fiind mărginite de o bandă galbenă de 2-5 mm lăţime.
  • La atac puternic frunzele apar ca arse.
  • Pe tulpini petele sunt brune-roscate, alungite, adesea cu exsudat la suprafaţă.
  • Păstăile atacate prezintă, la început, pete mici de culoare verde-închis, hidrozate, cu exsudat galben, vâscos, pe
    suprafaţă.
  • La infecţie sistemică bobul prezintă o pată galbenă în regiunea hilului.

Metode de prevenire si combatere:

  • Folosirea de sămânţă neinfectată
  • Rotaţia de 3-4 ani
  • Izolarea lotului semincer la cel puţin 500 m faţă de alte culturi de fasole
  • Insămânţarea în culise de porumb cu rândurile perpendiculare pe direcţia vântului dominant.
  • Tratamente chimice cu Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio

MICOZE:

1. Antracnoza fasolei este produsa de Colletotrichum lindemuthianum

Antracnoza fasolei produsa de Colletotrichum lindemuthianum Fasole

Simptome:

  • La plăntuţe, pe cotiledoane, apar pete circulare, adâncite, brune-negricioase.
  • Pe axa hipocotilă se formează pete ruginii, alungite, adâncite în ţesuturi,  plantele respective fiind distruse.
  • În această fază pot fi atacate si rădăcinile, care putrezesc, iar planta piere.
  • La plantele dezvoltate, pe frunze, apar pete unghiulare dispuse lângă nervuri, de culoare brună gălbuie, apoi cenusie, fiind mărginite de o bordură brună-roscată). La suprafaţa petelor apar punctisoare brune-negricioase – acervulii ciupercii.
  • Ţesuturile se necrozează, se mărunţesc, frunza apare zdrenţuită.
  • Peţiolurile si tulpinile prezintă pete alungite, brune-închis, care se adâncesc în ţesuturi.
  • La atac puternic tulpinile se frâng.
  • Păstăile atacate prezintă pete caracteristice, rotunde, adâncite, mult în pulpă, brune-gălbui cubordură proeminentă, de culoare brună-închis sau roscată.
  • La atac puternic petele confluează, păstăile rămân sterile, se usucă sau formează seminţe mici, zbârcite, brunificate

Metode de prevenire si combatere:

  • Rotaţia culturii, în care fasolea să nu revină mai devreme de 3-4 ani
  • Adunarea resturilor infectate, arături adânci.
  • Folosirea de sămânţă neinfectată
  • Tratamente chimice cu Dithane M45, Topsin, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 49 WG

2.  Rugina fasolei este produsa de Uromyces appendiculatus

Rugina fasolei Uromyces appendiculatus

Simptome:

  • Primăvara, în luna mai, pe frunzele bazale apar uneori pete galbene, cu picnidii si ecidii.
  • În luna iunie,  pe frunze, tulpini, păstăi, apar pustule mici, brun-roscate, pulverulente, dispuse adesea în centrul unor pete galbene.
  • Aceste pustule reprezintă lagărele cu uredospori (uredosorii).
  • Spre sfârsitul lunii iulie si în lunile august si septembrie apar pustule negre, pulverulente – teleutosorii ciupercii.
  • La atac timpuriu si puternic, frunzele se usucă, iar păstăile sunt depreciate, producţia scăzând foarte mult.

Metode de prevenire si combatere:

  • Cultivarea de soiuri rezistente.
  • De asemenea, trebuie respectată rotaţia culturii de minimum 3 ani
  • Resturile infectate vor fi adunate si arse, apoi se va efectua arătura adâncă.
  • Tratamente chimice cu Polyram DF, Ortiva 250 SC, Score 250 EC

Principalii daunatori sunt:

 

1. Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus)

Gargarita fasolei Acanthoscelides obtectus Fasole

      Larvele gargaritelor se hranesc cu continutul boabelor de fasole, dar si cu alte specii de leguminoase precum lintea, nautul , bobul, soia. Cele mai puternice atacuri ale acestui daunator apar in perioadele secetoase.

        Daunatorul are capacitatatea sa afecteze inclusiv valoarea biologica a boabelor (germinatie, dezvoltare, cresterea viitoarelor plantii). Atacul incepe in camp, unde adultii gargaritei depun ouale pe pastaile aproape coapte. Larvele vor patrunde in semintele incomplet dezvoltate de fasole, iar dezvoltarea daunatorului va continua in depozite, magazii.

Metode de combatere:

  • Tratamente cu in vegetatie cu Decis Mega EW 50, Mavrik 2 F, Fastac Active, Reldan 22 EC sau tratament in depozite cu K-Obiol.
  • Pentru un efect cat mai bun se vor aplica doua-trei tratamente la interval de 10-12 zile la sfarsitul infloririi.

 

2. Paianjenul (acarianul) rosu (Tetranychus urticae)

Paianjenul rosu comun tetranychus urticae (2)

    Frunzele atacate ale plantelor gazdă sunt acoperite pe partea inferioară cu o pânză fină, ca o plasă, în care trăiesc mai mulţi acarieni. Din cauză că acarienii sug din celule frunzelor, pe acestea apar din ce în ce mai multe pete galbene. În continuare frunzele încep să se ofilească şi într-un final cad.

Metode de combatere:

  • Tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa), Envidor 240 SC, Millbeknock EC

3.  Afidele

Colonie afide

Frunzele puternic infestate, pot să se ofilească sau capătă o culoare galbenă din cauza pierderi excesivă a sevei. În timp ce instalarea lor pe arbori și arbuști nu aduce probleme serioase, dacă se localizează pe plante acești dăunători provoacă pagube însemnate.

Metode de combatere:

  • Tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa), Actara 25 WG

Ai o întrebare?

PUNE O ÎNTREBARE